Profesorul modern dispune, astăzi, de o solidă bază ştiinţifică, datorită căreia el însuşi
cercetează, experimentează ipoteze, este dornic să se instruiască, abandonând terenul intuiţiei
pedagogice, al inspiraţiei de moment şi al improvizaţiei. El vrea să se alinieze la cerinţele
pedagogiei moderne, să facă din actul pedagogic, deopotrivă, artă şi ştiinţă, iar elevul său să
poată să-şi imagineze, să construiască pe plan mental, să investigheze, să exploreze, să creeze,
să transpună în practică, să-si valorizeze experienţa cotidiană în situaţii variate.
Îmi place să vorbesc despre elevii mei întotdeauna cu dragoste, apreciindu-le
sensibilitatea, firea visătoare, înclinaţia către pictură, canto sau muzică instrumentală şi mai
ales frumuseţea interioară. Am învăţat de la ei că un zâmbet poate să-ţi lumineze ziua, cât de
importantă este creativitatea, cât de multe lucruri poţi învăţa „în joacă” şi că că nu este greşit
să întrebi, să fii curios şi să încerci mereu activităţi noi.
În viziunea mea a fi profesor înseamnă totul: dragoste, dăruire, profesionalism,
înseamnă bucuria din ochii copiilor şi clipe neuitate petrecute alături de ei, succese şi eşecuri.
Mi-am dorit întotdeauna să le deschid elevilor mei calea spre nou, să-i ajut să descopere
lucruri inedite, care să le dezvolte sensibilitatea, gustul pentru frumos, să pătrundă într-o lume
nouă, diferită de cea în care trăiesc. Dacă elevii noştrii vor învăţa altfel, prin intermediul
activităţilor creative, al descoperirilor personale şi al curiozităţii creatoare vor deveni cu
siguranţă adulţi responsabili, capabili să facă faţă provocărilor societăţii contemporane.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu